Programul economic al USL

În materialul de mai jos sunt prezentate câteva din cele mai importante linii ale programului economic. Trebuie precizat că o bună parte din propunerile incluse reprezintă rezultatul discuțiilor cu mediul de afaceri.

Cele trei direcții în jurul cărora s-a construit programul sunt creșterea economică, dezvoltarea și crearea de locuri de muncă. Obiectivul principal este de a oferi cât mai multe oportunități și condiții pentru generarea continuă de locuri de muncă. Dacă vor fi luate toate măsurile necesare, până în 2020, România poate ajunge la un număr de 1 milion de locuri de muncă noi.

Printre măsurile de stimulare a creări de locuri de muncă, s-a inclus în program:
- reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori,
- reducerea integrală a plății CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, Pentru crearea de noi locuri de muncă:
- zero taxe pentru angajarea în regim part time pentru tinerii sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 55 de ani.
De asemenea, se are în vedere un impozit zero pe dividendele investite în locuri de muncă

S-a decis păstrarea plafonului de 16% și introducerea unui impozit în trei trepte pe venitul salarial cu deductibilități fiscale:
–Cota 8% până la 800 lei/lună
–Cota 12% ce depășește 800lei/lună până la 1600 lei/luna
–Cota 16% ce depășește 1600 lei/lună

În ceea ce privește mult discutata problemă a evaziunii fiscale, in program se ragăseşte o măsură revoluționară și anume o cotă redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspătă, lapte și legume-fructe proaspete. Din TVA-ul de 24%, 9% merg către buget și 15% rămân la dispoziția producătorului pentru dezvoltare.

Sunt măsuri care nu produc dezechilibre în bugetul de stat. Ele au fost gândite astfel încât să aibă efecte multiplicatoare și să genereze creștere sustenabilă în economie.

Vă invit să analizați întreg programul economic al USL

.

Programul Economic al Uniunii Social Liberale

.

El este supus dezbaterii publice și pe www.psd.ro şi poate fi îmbunătăți în funcție de sugestiile primite.

Borduri gata ciobite! Calitate marca Dorel & Co, pe străzile din Ienăchiţă Văcărescu

Dacă unele borduri rămân intacte ani buni, cele montate zilele trecute în cartierul ploieştean Ienăchiţă Văcărescu sunt ciobite de pe acum, înainte ca lucrările să se fi încheiat. Este un mare semnal de alarmă, legat de calitatea materialelor utilizate. Nu de alta, dar rezistenţa nu pare să fie una din trăsăturile lor. Pe câteva străzi din Ploieşti mai găsim borduri montate cu zeci de ani în urmă şi care s-au menţinut într-o stare excelentă. Cele aduse în ultimele săptămâni în cartierul Ienăchiţă Văcărescu nu par intre însă, în aceeaşi categorie. La câteva zile după montarea lor, unele din bordurile de aici sunt deja ciobite. Problemele au apărut pe mai multe străzi, cele mai frecvente cazuri fiind pe Aviatorilor, Vitejilor şi Ienăchiţă Văcărescu. Semn că nu este chiar o problemă izolată.Pe anumite tronsoane, există situaţii când una din trei-patru borduri prezintă probleme. Crăpăturile nu sunt de natură să pună în pericol siguranţa circulaţiei, însă ne fac să ne întrebăm cât de bune sunt materialelor folosite la aceste lucrări. Dacă bordurile sunt ciobite de pe acum, la ce să ne aşteptăm peste un an-doi?Chestionat de un cetăţean din zonă în legătură cu aceste probleme, şeful Direcţiei Tehnic-Investiţii din Primăria Ploieşti, Teodora Marin, a precizat că administraţia locală are un contract cu o firmă de dirigenţie de şantier care monitorizează zilnic situaţia. Directorul instituţiei a promis că nu vor fi semnate recepţiile lucrărilor pentru străzile unde bordurile sunt deteriorate. Intervenţiile de aici sunt realizate de firma Coni, în baza unui contract în valoare de 2,3 milioane de lei inclusiv TVA, încheiat cu Primăria Ploieşti la finele anului trecut. Lucrările de modernizare au început în această primăvară, cu termen de finalizare de şase luni, şi includ 13 şosele. Cele mai scumpe străzi sunt Spătar Milescu (408.000 lei), Ienăchiţă Văcărescu (289.000 lei) şi Vitejilor (277.000 lei), toate cu aceleaşi probleme legate de calitatea bordurilor.

preluare www.telegrafuldeprahova.ro

Zilele Ploieştiului ediţia 2011 – Primăria pregăteşte manifestări grandioase, nimeni nu spune nimic despre bani

În perioada 27 – 29 mai, Primăria Ploieşti organizează Zilele Oraşului. Fiind cu un an înainte de alegeri, administraţia locală vrea ca evenimentul să aibă proporţii grandioase. Se cunosc, deja, detaliile tehnice, mai puţin cele financiare.

În exclusivitate, Max-Media.ro, de unde am preluat si eu aceste informatii a aflat ce li se pregăteşte ploieştenilor:

- scenă mare de spectacole în zona treptelor de la Palatul Culturii

- 3 scene amplasate în cartierele Nord, Vest şi Mihai Bravu

- scenă la Sala Sporturilor, pentru concerte house cu DJ

- scenă la Parcul Bucov “Constantin Stere” pentru rock

- se va organiza un dans pe Bulevardul Independenţei, cu 3000 de participanţi, care să intre în Cartea Recordurilor

- defilări alegorice în tot oraşul

- miting aerian la Aeroportul Strejnic

- activităţi sportive şi de diverstiment pe bulevardul cetral, care va fi închis circulaţiei auto

- amplasarea unui foişor pe bulevardul cu castani, în apropierea Gării de Sud

Din păcate, se poate întâmpla ca în 2010, adică să nu aflăm cu exactitate şi detaliile financiare. Motiv pentru care invităm Primăria Ploieşti să declare din timp ce buget va folosi şi din ce surse are banii (din bugetul local sau din sponsorizări).

Ei bine, eu am aflat că mâine, 18-05-2011, va avea loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Local Ploieşti, unde se vor discuta 8 puncte de pe ordinea de zi. Unul din aceste puncte de pe ordinea de zi, se referă la rectificarea bugetului şi alocarea fondurilor necesare pentru organizarea manifestaţiilor cu ocazia zilelor Ploieştiului.

Mâine voi fi prezent la şedinţa Consiliului Local Ploieşti, iar după terminarea acesteia vă voi povesti cum a decurs aceasta şedinţă extraordinară.

UPDATE

Am fost prezent la şedinţa Consiliului Local din data de 18.05.2011, unde, spre surprinderea tuturor, au rămas doar cele două puncte pe ordinea de zi, şedinţa a durat 4 minute şi 30 de secunde, iar despre bugetul pentru Zilele Ploieştiului nu s-a discutat absolut nimic. Săptămâna viitoare, mai precis 27,28 şi 29 mai, vor avea loc manifestări de amploare cu ocazia zilelor Ploieştiului. La această oră nu se ştie câţi bani se vor cheltui, cine se va ocupa de organizare, de unde sunt bani, dacă sunt bani şi multe alte necunoscute.

Garanţie înainte de recepţie

După cum ştie toată lumea, cartierul Enăchiţă Văcărescu este unul din cartierele intrate în programul de asfaltare, program al primăriei Ploieşti. Practic este o continuare a unui proiect început de fostul primar Emil Calotă.

Singurul lucru bun în această lucrare este faptul că a dispărut praful. De ce spun singurul lucru bun?

1. Asfaltul turnat nu o să reziste foarte mult deoarece nu s-a respectat reţeta.

2. Bordurile o să reziste maxim 2 ani deoarece sunt făcute (după părerea mea de nespecialist) în proporţie de 80% din nisip. (cele vechi de 30 de ani care au rezistat până acum au fost scoase cu mare grijă bucăti întregi…de ce oare?)

3. Costurile foarte mari.

Mă întreb cât timp ar mai fi trecut, astfel încât acest cartier să fie asfaltat, dacă nu făcea parte din colegiul de deputaţi numărul 11, colegiu uninominal unde va candida în 2012 şefa supremă a primarului Gogoşevici.

În primă fază o să vă prezint o serie de imagini făcute azi 14.05.2011, la o plimbare prin cartier cu bicicleta (bicicleta nu este una din cele 4,5 milioane de biciclete pe care le va oferi guvernul cetăţenilor sub formă de “cadou electoral”). Trebuie să recunosc faptul că se merge bine cu bicicleta pe asfaltul proaspăt turnat. Vom vedea cum se va prezenta acest asfalt după ce va avea parte de câteva zile de ingheţ la iarnă.

Bordurile prezentate sunt într-un stadiu în care nu ar trebui să se dea aviz favorabil pentru recepţia lucrărilor. Unii cârcotaşi ar spune că sunt exagerat, însă eu le pot spune că dacă unul din ei s-ar duce  la magazin să cumpere un produs, iar acel produs ar avea un defect, cu siguranţă nu l-ar mai cumpăra, cum nici eu nu aş face acest lucru. Vreau doar să scot în evidenţă că un lucru nou trebuie să fie perfect…nu stricat înainte de a-l plăti…

       

Mai multe fotografi puteţi vizualiza aici

“Our language is a treasure” sau “Limba noastra-i o comoara”?

Limba română a început să fie stricată de unii care vor să pară mai interesanţi, mai “cool” cum spun ei. Probabil se gândesc că dă bine la publicul ascultător şi prin această metodă ies puţin în evidenţă…Mai rău este că anumite cuvinte sunt promovate şi în anumite emisiuni TV…un exemplu ar fi cuvântul “job” în loc de “muncă” sau “slujbă”. Pe mine unul mă zgârie pe creier când spui “mă duc la job” sau “mă duc la work”, “completaţi vă rog entry form-ul” sau “vă poftesc în living”.

Sunt şi unele cuvinte care nu pot fi traduse sau care pot fi acceptate mai uşor în limba română…messenger, chat, computer, ok, reality show etc.

Cel mai des întâlnite sunt expresiile: “oh my god”, “what the fuck”, “oh shit”. Nu mai există expresia “ooo ce frumos…” există expresia “ooo ce trendy…” sau “ooo ce cool…” Nu mai sunt elevii de altă dată, cel puţin cei de la urban, care ziceau “mă duc la şcoală”, acum zic “mă duc la school” sau dacă greşeşti faţă de cineva, nu mai spui “scuză-mă” sau “iartă-mă” acum se foloseşte foarte mult “sorry”. O cunoştinţă foloseşte foarte mult “what ever…” sau “never mind…”. Nu se mai foloseşte expresia “am afacerea mea” ci se foloseşte “am business-ul meu”.

Mai este categoria de oameni care răspund la telefon cu “pronto” sau “hello” în loc de internaţionalul “alo”, iar la final în loc de “pa” sau “la revedere” sau “o zi bună” sau orice altceva, convorbirea se termină cu “ciao” sau “bye”

Am auzit întâmplător o discuţie între două tinere, iar una din ele spunea: “în noaptea de Paşte am fost la “church” şi am luat lumină, m-am rugat la “God” şi apoi am mers acasă că eram obosită”. Mai sunt cei care lucrează în companii multinaţionale şi nu spun că au avut “şedinţă” ci ca au avut “meeting”, în schimb se poate accepta că au fost cu colegii în “team building” – acesta nu prea se poate traduce.

Cât timp am lucrat într-o companie multinaţională, am folosit şi eu, dar numai la locul de muncă, aceste englezisme. De exemplu: “job aid”, “HR” (Human Resources) în loc de “resurse umane”, “team leader” în loc de “şef de echipă”, “job description” în loc de “fişa postului”, “half year evaluation” în loc de “evaluare pentru jumătate de an”, “departamentul loyalty” în loc de “departamentul de loialitate”, “departamentul major account” în loc de “departamentul conturi majore” şi lista poate continua…însa am folosit aceste expresii sau cuvinte deoarece toţi vorbeau la fel şi trebuia să mă înţeleg cu ei…