”Se trăia mai bine pe vremea lui Ceauşescu” e o propoziţie pe care o auzim tot mai des in ultimul timp, mai ales din gura unor persoane trecute de prima tinereţe. Cu bune şi cu rele, regimul comunist rămâne un reper în existenţa românilor, care îşi amintesc că, pe vremuri, toată lumea avea locuinţe şi un loc de muncă, uitând de lipsa libertăţii de exprimare, a alimentelor, a curentului sau a căldurii. Pentru un popor ajuns cu cuţitul la os, dezbaterea pro sau contra Ceauşescu e mai actuală ca niciodată.
Nicolae Ceauşescu rămâne un personaj controversat al istoriei României, şi în ziua de azi existând suficienţi nostalgici ai vremurilor de dinainte de ’89
10 argumente pro
1. Pe vremea comunismului, locurile de muncă erau asigurate pentru toată lumea, în funcţie de pregătirea fiecăruia. Au existat cazuri când oameni fără serviciu au fost luaţi de pe stradă şi angajaţi în câmpul muncii. Aşadar, nu era şomaj. (ianuarie 2011 – 9.5% someri – peste un milion)
2. Într-o proporţie covârşitoare, în perioada Ceauşescu nu exista problema locuinţelor pentru populaţie. Se construia într- un ritm susţinut, iar din moment ce erai angajat, oportunitatea obţinerii unei locuinţe era aproape garantată. Garsonieră pentru o persoană, apartament cu două camere pentru tinerii căsătoriţi, care – ulterior – pe măsura măririi numărului de membri ai familiei, se putea transforma într-un apartament cu 3 camere. (milioane de oameni nu au un acoperis deasupra capului si nimeni nu este interesat de soarta acestora)
3. Securitatea individului era mult mai bine asigurată faţă de ziua de azi. Se fura mult mai puţin, numărul jafurilor sau al crimelor era sensibil mai mic faţă de cel actual, iar atunci când se întâmpla aşa ceva, foarte puţini erau cei care ştiau de existenţa acestor fărădelegi. Populaţia era “protejată” în acest fel, permanentizându- se impresia că statul are grijă de cetăţean. (in ziua de astazi, saracia face ca la cel mult doua zile sa auzim de o banca/casa de amanet/casa de schimb valutar jefuite, talharii si crime zilnic etc.)
4. Aproape toate obiectivele majore ale industriei şi infrastructurii României s-au realizat pe vremea aceea: Transfăgărăşanul, tunelul de la Bumbeşti-Livezeni, autostrada Bucureşti- Piteşti, metroul bucureştean (foto jos), Canalul Dunăre – Marea Neagră, sistemul hidroenergetic, centrala atomoelectrică de la Cernavodă, marile combinate siderurgice, sisteme de irigaţii, şantiere navale, reţeaua electrică, reţeaua feroviară etc. (casa poporului a fost construita in proportie de 90% din 1983 pana in 1989, restul de 10 procente nici pana in ziua de astazi nu s-au terminat, iar in ceea ce preveste constructia de autostrazi, guvernul actual face o sarbatoare din inaugurarea a 4 km de autostrada)
Una din marile realizări ale “epocii de aur” a fost inaugurarea metroului bucureştean, pe 16 noiembrie 1979, în prezenţa Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu
5. Sistemul de pensii era foarte bine pus la punct, cumulul pensiilor fiind rezonabil pentru orice persoană, care îşi putea asigura, astfel, o bătrâneţe liniştită financiar. În plus, statul suporta o foarte mare parte din costul utilităţilor (lumină, apă, telefon, gaze, întreţinere), spre deosebire de ziua de azi, în care aceste facturi îngroapă cetăţeanul cu un venit mic. (in 2011, pentru prima data in istoria pensionarilor, sub guvernarea PDL, in pensie s-a introdus cota de 5,5% CAS cu toate ca pensionarii au platit o viata intreaga aceasta cota, veniturile lor fiind diminuate dramatic, multi dintre ei ajungand in imposibilitate de a-si mai cumpara medicamente.)7. Sistemul de învăţământ era gratuit, iar şcoala era un reper în viaţa copiilor şi a familiei. Spre deosebire de ziua de azi, înainte de 1989 copiii învăţau carte, profesorii ştiau să predea, aşa că nivelul intelectual al celor care terminau o unitate de învăţământ era mult mai ridicat decât e acum. (in ziua de azi “Scoala romaneasca scoate tampiti” – ne spunea presedintele Basescu acum ceva timp, pai cu un ministru al invatamantului ca Funeriu, cu scoli inchise si copii obligati sa mearga kilometrii pana la scoala si care renunta pe parcurs, cu scoli care stau sa pice, sunt de acord cu Baselu)
8. Sistemul de sănătate era gratuit. Statul se obliga prin lege să asigure îngrijirea cetăţeanului, costul consultaţiilor sau al spitalizărilor fiind suportat de sistem. (in 2011, sub guvernarea PDL, spitalele sunt inchise pentru a fi transformate in azile pentru batrani, iar dupa scurt timp sunt privatizate si transformate in spitale private, in spitalele ramase in administrarea statului se primeste urmatoarea norma: o fasa/luna la o asistenta, un pachet de vata si o sticla de spirt/luna la doua asistente, un leucoplast/luna la doua asistente, nu sunt nici macar fiole de algocalmin, nu au perfuzoare, nu au branule, doctorul pune uneia din rudele pacientului lista in brate si asteapta ca aceasta sa vina de la farmacie, din cauza scaderii salariilor cu 25% in timpul actualei guvernari si demisia pe banda rulanta a cadrelor medicale, s-a ajuns ca in spitale sa avem situatia in care un singur om sa faca activitatea a doua-trei persoane pentru acoperirea deficitului, etc. )
9.În primăvara lui 1989, Ceauşescu a reuşit plata întregii datorii externe a României, cifrată la circa 10 miliarde de dolari, spre deosebire de guvernanţii de azi, care se tot împrumută de la străini. (datoria externa a Romaniei la inceputul lui 2011 era de 90 miliarde euro din care 18 miliarde euro pe termen scurt si 72 de miliarde euro pe termen mediu si lung, de precizat ca in anul 2004 datoria totala externa era de 20 miliarde euro)
.
10. Sistemul lui Ceauşescu nu permitea propagarea, decât la scară foarte redusă – cu precădere în rândul studenţilor străini – a reţelelor de distribuţie a drogurilor. (in momentul de fata distribuitorii de substante etnobotanice “pun umarul” ca 20 – 30 tineri/luna din fiecare oras mare sa ajunga la spital in stare grava)
10 argumente impotriva
4. Întreruperile repetate ale alimentării locuinţelor cu energie electrică şi lipsa căldurii din case, pe timpul iernii. Consumul de energie pentru populaţie a scăzut forţat cu 20% în 1979 şi 1982, apoi cu 50% în 1983, iar în 1985 cu încă 50% faţă de anii precedenţi. Curentul electric era întrerupt cel puţin două ore pe zi, apa caldă era şi ea raţionalizată, ca şi căldura, în lunile friguroase. (astazi mii de romani isi debranseaza caloriferele renuntand la agentul termic de la stat si se limiteaza in a consuma curent electric, ceea ce reprezinta o autorationalizare)
5. Lipsa, dar şi cenzura drastică a informaţiei. Programele TVR ajunseseră la două ore, fiind pline numai de emisiuni propagandistice sau închinate omagierii “conducătorului iubit” şi soţiei lui. (astazi, in afara de timpul alocat, la TVR se intampla acelasi lucru)
6. Interzicerea circulaţiei libere a individului. Dacă până la începutul anilor ’80 se mai putea ieşi din ţară în scopuri turistice, mai ales în statele membre ale Pactului de la Varşovia, după 1983 graniţele s-au închis pentru toţi românii, cu excepţia celor angrenaţi în serviciile de securitate. (astazi toti ….. pot circula liber, ceea ce ne creeaza o imagine dezastruoasa in afara tarii si tot din cauza acestora relatiile externe devin tot mai subrede – a se vedea relatia Romaniei cu Franta, Germania, Italia, etc.)
7. Presa şi aproape orice activitate cultural-artistică erau subsumate aproape total propagandei de partid şi cultului personalităţii lui Ceauşescu. Sigur, existau şi excepţii, mai ales în domeniul literaturii, teatrului şi cinematografiei, unde orice “şopârlă” critică la adresa comunismului, strecurată printre rânduri, devenea o adevărată manifestare de disidenţă. (A se citi articolul “Comedia “Blonda, chiorul si piticul” cenzurata – ministrul Culturii cere ancheta”)
8. Sistematizarea satelor a dus la distrugerea treptată a “matricei” rurale româneşti, la nimicirea tradiţiilor, dar şi la pierderea acelei educaţii sănătoase ancestrale ţărăneşti. Satele au rămas populate mai ales de oameni bătrâni, cei tineri fiind împinşi, dar şi tentaţi de mirajul oraşelor unde îngroşau, de regulă, rândurile unui proletariat ce trăia la marginea supravieţuirii. (ce spunea presedintele Basescu acum ceva timp? – Opt judete mari plus Covasna si Harghita, maximul oferit pentru UDMR)
9.Dărâmarea bisericilor, din Bucureşti în special. Fiind ateu, Ceauşescu n-a suportat să vadă prea multe biserici în mijlocul Capitalei, cazul Mănăstirii Văcăreşti şi al Bisericii Sfânta Vineri, rase de pe faţa pământului, fiind elocvent. Apoi, Ceauşescu a demolat cartiere întregi, precum Uranus, pentru a face loc Casei Poporului (actualul Palat al Parlamentului).
10.În timp ce sporul populaţiei era încurajat, mii de copii erau abandonaţi în orfelinate, iar rata mortalităţii infantile era printre cele mai mari din Europa. De altfel, ţara noastră deţinea atunci un număr record de copii infestaţi cu virusul HIV.
