Nokia pleacă – Guvernul ce face? – “Câştigăm” 2200 de noi şomeri şi pierdem 1% din PIB-ul României!

Nokia închide fabrica de la Jucu, din judeţul Cluj, şi îşi mută afacerea în China. Această măsură va afecta 2.200 de oameni, care vor rămâne fără loc de muncă. Măsura a fost luată în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, întrucât unităţile de producţie de mare volum din Asia sunt mai eficiente pentru grupul finlandez. Fabrica de la Jucu a fost inaugurată în februarie 2008.

“Nokia vrea să-şi ajusteze producţia de telefoane către locaţiile cu proximitate optimă faţă de distribuitori şi de pieţele cheie. Prin urmare, Nokia intenţionează să închidă fabrica de la Cluj, România, înainte de sfârşitul anului 2011, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia oferă o mai bună scară a operaţiunilor şi beneficii de proximitate”, se spune într-un comunicat transmis joi de grupul finlandez Nokia.

PREŞEDINTELE NOKIA, DESPRE ÎNCHIDEREA FABRICII DE LA JUCU

Preşedintele Nokia, Stephen Elop, a prezentat în direct la Antena 3, in cadrul unei conferinţe telefonice, informaţii referitoare la închiderea fabricii de la Jucu. Elop a precizat că Nokia nu are planuri privitoare la relocarea activităţii în Republica Moldova şi că producţia din Jucu va fi absorbită de  fabricile din China. În plus, şeful Nokia i-a asigurat pe angajaţi că vor fi plătiţi până în luna martie a anului viitor.

„Nu avem nici un plan de relocare în Republica Moldova. Producţia care a început in Cluj va fi absorbită de fabricile din China şi de alte fabrici din Asia”, a explicat şeful Nokia.

“Angajatii vor primi compensaţii normale pentru munca lor în următoarele trei luni. Oamenii vor continua să fie plătiţi încă trei luni, până în martie”, a adăugat Stephen Elop. „Vor primi şi bonusuri pntru a continua să livreze aceleaşi telefoane de calitate”-

Stephen Elop a precizat că Nokia urmează să iniţieze discuţii cu sindicatele. „În acest moment, vor începe discuţii cu sindicatele pentru a stabili şi alte modalităţi de plata. Discutiile vor incepe de luni”.

“Nokia este alături de oameni. Deşi suntem in momente dificile, muncim să fim alături de comunitate, să identificam candidaţi pentru cumpărarea unităţii din Cluj” a concluzionat directorul Nokia.

“Închiderea fabricii de la Cluj şi ajustările aduse lanţului comercial vor avea un impact de circa 2.200 de angajaţi asupra forţei de muncă”, se mai arată în comunicatul citat de Mediafax.

Angajaţii Nokia de la fabrica din Jucu au fost convocaţi, joi, la o şedinţă cu conducerea companiei. La ieşirea din şedinţă, unul dintre angajaţii Nokia a precizat că fabrica se va închide la sfârşitul anului. Angajatul Nokia a spus că salariile nu au fost reduse.

Plecarea celor de la Nokia înseamnă o pierdere de 1 % din Produsul intern brut al ţării. Nokia Romania SRL a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de lei, în creştere cu peste 55% faţă de anul precedent.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, la Nokia România SRL lucrau 1.552 de angajaţi anul trecut, dar cifra nu reprezintă numărul total al angajaţilor, fiindcă Nokia subcontracta personal de la firme specializate.

Primarul comunei Jucu:  Regret închiderea Nokia

Primarul comunei Jucu, Dorel Pojar, spune că regretă închiderea fabricii Nokia şi că această decizie va afecta bugetul local al comunei.

Primarul speră ca închiderea fabricii Nokia să nu fie “definitivă”.

“Îmi pare rău că se va închide Nokia, regret această decizie şi totuşi mai sper să nu fie una definitivă. Plecarea Nokia afectează bugetul local al comunei Jucu, în condiţiile în care încasam din taxe şi impozite câteva milioane de lei pe an”, a spus Pojar.

Hossu: Sindicatele nu au ce să facă în acest caz

Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Afla, a declarat că, prin modificarea Codului muncii, Nokia poate închide fabrica de la Cluj fără a avea nicio responsabilitate faţă de angajaţi, toată sarcina fiind în grija statului român.

Hossu a adăugat că închiderea fabricii Nokia era de aşteptat pentru că legislaţia românească derogă de responsabilitate întreprinderile, acestea neavând nicio răspundere dacă închid activitatea mutând grija la stat prin şomaj.

“Când Nokia a plecat de la nemţi a dat salarii compensatorii câţiva ani de zile. la noi nu va da nimic şi toată sarcina va cădea în grija statului”, a precizat Hossu.

Sindicatele nu pot face nimic în acest caz, a mai menţionat Hossu, pentru că legislaţia nu le mai permite să protesteze în niciun fel.

Fabrica de la Jucu, închisă la mai puţin de 4 ani de la inaugurare

Fabrica de la Jucu a fost inaugurată în februarie 2008, după o investiţie care s-a ridicat la 60 de milioane de euro. În 2007, Nokia a primit cu titlu gratuit 90 din cele 159 hectare ale Parcului Industrial Tetarom III, iar Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură la acest parc, pentru investiţia de la Jucu.

Concedierile din cadrul Nokia ar pute continua şi în Salo (Finlanda), Komarom (Ungaria) şi Reynosa (Mexic). Aceste fabrici vor continua să producă pentru pieţele din Europa şi America de Nord, însă grupul intenţionează să le reorienteze treptat către software şi personalizarea pachetelor de vânzări. Măsurile vor afecta forţa de muncă de la cele trei fabrici începând de anul viitor.

La sfârşitul lunii iunie, Nokia avea peste 138.000 de angajaţi la nivel global, faţă de circa 130.000 la sfârşitul anului 2010.

 www.antena3.ro

Culmea nesimţirii: Să aloci un milion de euro în România pentru broşuri de promovare a turismului şi a brandului de ţară

Ingenioasa doamna Udrea combate criza cu broşuri de promovare a turismului şi a brandului de ţară. La ministerul turismului nu se simte nici urmă de criză, aşa că Elena Udrea îşi permite să cheltuiască din buget un milion de euro ca să tipărească broşuri cu produsele turistice ale României.

1.020.000 euro fără TVA este pregătită Udrea să plătească pentru două loturi de broşuri de promovare a brandului “România – exploraţi grădina Carpaţilor”.

Un prim lot ar trebui să cuprindă 300.000 de exemplare de câte 48 de pagini, în limbile română (?!) engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză şi rusă. Acestea vor prezenta date despre circuite turistice, turism rural, turism de aventură, balnear şi city-breaks. Valoarea estimată a contractului este de 3.870.000 lei fara TVA (echivalent a 900.000 Euro fara TVA).

Un al doilea lot, de doar 120.000 euro fără TVA şi un tiraj de numai 150.000 exemplare, va fi tipărit în engleză, franceză şi germană şi va promova turismul în natură şi city-breaks.

Aşteptăm să vedem fericitul câştigător al achiziţiei acestor servicii şi mai ales cât de portocaliu va fi.

Pe de altă parte, Elena Udrea a scris, sâmbătă, pe blogul său, că “România creşte”, dar că trebuie acordată mare atenţie crizei economice internaţionale, astfel că nu trebuie dat “frâu liber” tentaţiei pentru “creşteri populiste de pensii şi salarii”

Cu alte cuvinte, nu creşteţi pensiile şi salariile că eu promovez turismul şi brandul de ţară, pe o sumă de un milion de euro fără TVA, pe plan internaţional…acolo unde este criză economică…

Protest pentru independenţa Ţinutului Secuiesc, la Londra

În timp ce românii nu sunt în stare să iasă în stradă pentru deciziile haotice şi greşite luate de actuala guvernare, (introducerea CAS-ului în pensie, mărirea TVA la 24%, închiderea spitatalelor, concedierea poliţiştilor, scăderea indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor, scăderea pensiilor militarilor şi multe altele, maghiarii sunt uniţi nu numai în ţară, unde şi-au creat partid şi participă la guvernare încă din 1990, dar şi în afara ţării.

Un grup de oameni au protestat, sâmbătă, la Londra, pentru independenţa Ţinutului Secuiesc, ei încercând să-i sensibilizeze pe britanici comparând Regatul Unit cu Ungaria fără Ţinutul Secuiesc.

Protest la Londra, în favoarea independenţei Ţinutului Secuiesc. Imaginile au fost surprinse de un telespectator Realitatea TV aflat în capitala Marii Britanii.

Potrivit telespectatorului RTV, Răzvan Creangă, manifestanţii erau amplasaţi în apropierea clădirii Parlamentului. Ei erau “înarmaţi” cu bannere, afişe şi pancarte în limbile română şi engleză, mesajul predominant fiind indepdenţa pentru Ţinutul Secuiesc.

Unele dintre mesaje aveau însă un ton cel puţin agresiv. Ca, de exemplu, “91 de ani fără compromisuri! Numai soluţia armată este acceptabilă?”. Alte pancarte comparau un Regat Unit destrămat cu Ungaria fără Ţinutul Secuiesc.

La solicitarea Realitatea TV, Ministerul de Externe a răspuns că s-a luat legătura cu autorităţile britanice pentru lămuriri. Acestea au comunicat că mitingul a fost organizat la iniţiativa unei persoane private – Andras Karaly. Întrucât scopul manifestaţiei era comemorarea împlinirii a 91 de ani de la “dezmembrarea Ungariei”.

Există risc seismic in Ploieşti?

Interpelare
În atenţia domnului Andrei Liviu Volosevici, primarul municipiului Ploieşti

Referitor:
Risc seismic

Stimate domnule primar,
Tragedia cu care se confruntă, în aceste zile, Japonia  – al cărei teritoriu a fost lovit, succesiv, de un cutremur de mare magnitudine şi de uriaşe valuri tsunami -  vă este, desigur, cunoscută. Dincolo de tragismul ei, situaţia dramatică din Japonia ne reaminteşte faptul că, din nefericire, şi România este situată într-o arie geografică în care este oricând posibilă producerea unor mişcări seismice devastatoare.

În Bucureşti şi în multe alte localităţi din ţară, printre care se numără şi oraşul în care trăim, sunt vizibile, încă, urmările cutremurelor care au afectat teritoriul României în ultimele decenii, cele mai multe dintre aceste urmări datorându-se marelui seism care a zguduit centrul şi sudul ţării în martie 1977.

De bună seamă, nu ne dorim să încercăm experienţa unei noi catastrofe de proporţii.
Din păcate, însă, specialiştii în fizica Pământului ne avertizează că trebuie să fim pregătiţi permanent pentru o astfel de experienţă.

Domnule primar,
Este pregătită instituţia pe care o conduceţi să facă faţă unei eventuale situaţii de acest gen?
Există, la nivelul structurilor administrative pe care le aveţi în subordine, o listă a clădirilor expuse unui risc seismic ridicat?
Există un plan de consolidare a acestor clădiri?
Câte dintre aceste clădiri vor fi consolidate în 2011?
Există un plan de măsuri de intervenţie pentru limitarea efectelor unei calamităţi naturale de proporţii?
Ce măsuri specifice de intervenţie sunt prevăzute în cazul în care (şi) instalaţiile rafinăriilor din Ploieşti vor fi calamitate?

Vă rog să răspundeţi public acestor întrebări.

Cu stimă,
Iulian Bădescu
Ploieşti, 14 martie 2011

Aceasta este o interpelare înaintată primarului Volosevici de către domnul senator Iulian Badescu. Care credeţi că vor fi răspunsurile primarului la întrebările de mai sus?

Mircea Cosma – Ştie, Vrea şi Poate

Ploieşti West Park: Americanii de la TORO Inc. construiesc o fabrică de 102 milioane de dolari

După companiile Unilever şi Lufkin Industries, pe raza parcului logistic Ploieşti West Park urmează să apară alte două firme din Statele Unite. Este vorba despre Toro Inc. – care a achiziţionat 7 hectare, pentru a construi cu 102 milioane de dolari o fabrică de echipamente pentru irigaţii, grădinărit, terenuri de golf etc. şi de Honey Inc ., o companie specializată în produse de fricţiune (discuri de ambreiaj, plăcuţe de frână, discuri abrazive ş.a.m.d.). Cu ultima societate încă se poartă negocieri, pentru o suprafaţă de 7 hectare. Semn că investitorii din SUA sunt mulţumiţi de fabricile construite în Prahova şi de forţa de muncă. Drept urmare, dau referinţe pozitive altor firme americane şi ne scutesc de o promovare, pe care România nu a fost niciodată în stare să o facă la un nivel acceptabil.
Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, MIRCEA COSMA a subliniat ce înseamnă apariţia firmelor din SUA pe teritoriul Ploieşti West Park şi, implicit, a comunei Ariceştii Rahtivani.